duminică, 8 noiembrie 2009

Windows 7: Nu mor caii cand vor cainii dar pana la urma tot mor

     Microsoft a lansat de curand deja celebrul Windows 7. Asteptarile sunt mari pentru acest sistem de operare mai ales ca vine dupa si mai celebrul Vista considerat de multi un esec.
    Sunt curios insa ce aduce nou acest sistem de operare astfel incat sa fie un pas revolutionar si nu o simpla evolutie? Mai precis pentru ce anume as fii nevoit sa cumpar o noua versiune a acestui sistem de operare? Sper ca nu pentru un nou look cu mai multe ferestre transparente si animaţii care pana la urma te plictisesc... sau pentru o iluzorie senzatie de viteza pe care o ai la orice instalare a unei versiuni proaspete de Windows si care dispare imedia dupa ce ai instalat cateva programe mai sofisticate. Si mai sper ca nici pentru noi mecanisme de securitate care ar fi trebuit sa fie acolo inca de la inceput.
    Cred ca vremea schimbarii sistemului de operare doar pe baza nevoii de ceva nou a trecut si lumea cauta altceva. Acel ceva o reprezinta Internetul si mai ales partea de socializare pe care aceasta o ofera. Utilizatorul obisnuit are de fapt nevoie de un browser bun si alte cateva aplicatii de comunicare.
    Cineva a inteles acest lucru si s-a pus pe treaba. Mai precis Google care are in plan nu unul ci cel putin doua astfel de sisteme de operare in lucru: Android pentru smartphones si Chrome pentru pc-uri.
    Mai mult Google nu e un adversar cu care sa te bati cu arme conventionale. El nu va vinde aceste sisteme de operare ci le va oferi gratis celor interesati urmand ca apoi sa monetizeze platfomele de publicitate pe care aceste dispozitive le vor furniza.
    Nu va fi usor si va trece mult timp pana cand utilizatorii obisnuiti vor schimba Windows pe altceva gratuit deoarece sistemul de operare face parte fundamental din experienta utilizarii unui calculator iar schimbarile radicale creează disconfort.
    De asemenea nici Microsoft nu va sta cu mainile in san si va face tot ce ii sta in puteri ca sa cotracareze prin diverse intelegeri cu producatorii de pc-uri si cu marii retaileri. Deja vedem acest lucru in cazul netbook-urilor cu diverse versiuni de Linux care l-au luat initial prin surprindere si pe care incearca sa le contracareze folosind diverse strategii de marketing. Cu toate acestea Microsoft nu va putea face urmatoarele: nu va putea face un sistem de operare care sa ruleze foarte bine pe aceste minicalculatoare (XP merge acceptabil dar e un produs pe care nu il mai sustine tot din motive comerciale) si mai ales nu va putea sa-l dea gratis.
    Ca o mica concluzie: Microsoft se bazeaza pe inertia castigata in anii trecuti, nu face dacat pasi predictibili deoarece e prea riscant sa faca ceva radical si incet incet se va prabusi controlat. Si aceasta prabusire care începe sa se vadă va deveni extrem de vizibila odata cu esecul Windows 7. E mersul firesc al lucrurilor in care nu toate organismele reuşesc sa se adapteze schimbărilor de mediu.
    Nu am vorbit prea mult despre Linux sau Apple in aceasta ecuatie dar o voi face in postari ulterioare.
    

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Casta oamenilor cu maşina in loc de umbrela

Pentru mine orice zi in care pot merge cu bicicleta la munca e o mica victorie. Nu îmi place cu mijloacele de transport in comun deoarece acestea înaintează foarte greu in trafic. Mai au si alte probleme cum ar fi înghesuiala sau orarul impredictibil si de ce nu...lipsa de civilizaţie a călătorilor.
Dar azi nu e una din acele zile in care sa pot merge cu bicicleta. Azi ploua. Ma uit pe geam si înjur ploaia sau înjur aşa fără direcţie ca nu am cu nimeni nimic. Nu inca. Întotdeauna când ploua se circula infect din cauza ca lumea merge la serviciu cu maşina într-un număr mult mai mare ca de obicei. Autobuzele sunt blocate in marea de maşini mici si obraznice care se încăpăţânează sa ocupe bulevardele si mai ales intersecţiile. Dar sa trecem la subiect.
De multe ori ne este dat sa auzim discursuri si păreri legate de mersul cu maşina la serviciu si nu de puţine ori părerile de altfel aparent argumentate au mici probleme logice. Majoritatea părerilor emise duc la ideea ca bucureştenii sunt posesori de maşina si chiar mai mult au disponibilitatea economica sa si-o folosească după bunul plac. Ori nu cred ca e chiar aşa.
Problema e ca se neaga in discursul multor personalităţi publice (in cele mai multe cazuri diverşi inşi deveniţi mondeni fără vreun motiv cunoscut in istoria recenta) existenta oamenilor simpli, oameni cu venituri modeste, elevi, studenţi sau pensionari, care nu dispun de o maşina si care, ţin eu neapărat sa cred, reprezintă majoritatea in acest oraş.
Defectul lor? Nu au o voce care care sa se audă public. Nu au pe nimeni care sa ii reprezinte si astfel devin "second class citizens" victime ale snobismului si ipocriziei castei oamenilor cu maşina in loc de umbrela.
Si se pot face multe lucruri pentru a îmbunătăţi aceasta stare de fapt care condamna o majoritate la ore frustrante pierdute in mijloacele de transport in comun. Asta ca sa nu vorbim si de poluare.

In cele ce urmează enumăr câteva principii care se pot aplica pentru a repara aceasta stare a lucrurilor. Nu insist pe detalii sau soluţii deoarece exista oameni mai bine pregătiţi decât mine si cu idei mult mai pertinente. Mai mult cred ca nu trebuie sa insistam in a aplica o soluţie româneasca. Exista multe oraşe vechi in Europa care au probleme similare. Aşadar:

1. Transportul in comun are prioritate.

Adică benzi speciale, străzi restricţionate, semaforizare inteligenta etc.

2. Folosirea maşinii proprii pentru deplasarea la serviciu trebuie descurajata.

Asta mai ales in zonele in care se obstrucţionează circulaţia mijloacelor de transport in comun si care acoperă nevoia de transport. Sigur ar însemna construcţia de parking-uri la intrarea in oraş unde maşina personala poate fi lăsata si de unde se poate continua călătoria cu mijloace de transport in comun.

3. Persistenta celor care insista sa folosească maşina personala in zone acoperite de transport in comun trebuie monetizată.

Exista persoane care vor vrea sa îşi folosească maşina personala indiferent de costuri. Foarte bine dar vor trebui sa plătească sume la un nivel destul de mare astfel încât numărul celor care optează pentru aceasta varianta sa fie suficient de mic astfel încât sa nu fie obstrucţionat transportul in comun.

4. Excepţii de la regula taxării sau a circulaţiei

Persoane cu handicap, taxiuri etc.

5. Aprovizionarea cu mărfuri neperisabile permisă in anumite intervale orare.

Pâinea, lactatele sau carnea e bine sa ajungă proaspete. Detergentul si biscuiţii pot aştepta.

6. Abonamente de acces in oraş, sisteme de taxare automata, tarife diferenţiate după mărimea maşinii si nivelul de poluare precum si de ora sau ziua săptămânii.

Si lista poate continua. Oricine are idei sa contribuie.

Am si o idee năstruşnică: O platforma electorala pentru următoarele alegeri locale care sa susţină aceste idei. Cred ca exista şanse chiar daca un candidat care ar îndrăzni aşa ceva ar fi desfiinţat de oamenii care apar pe la televizor. Nu sunt un idealist si trebuie sa recunosc ca nu as vota pe oricine ar susţine aşa ceva dar cred ca e o carte care ar putea fi jucata.

Extrem? Poate puţin. Nu se poate nega însă o realitate in care o majoritate nu are o reprezentare publica. Poate mă înşel si am dat doar glas anumitor frustrări de biciclist.